Rinul comun este o plantă ornamentală destul de apreciată pentru aspectul exotic și spectaculos al frunzelor.
În rezumat:
Nume: Ricinus communis
Familia: Euphorbiaceae Tip: perenă cu rădăcini lemnoase
Înălțime: 1,5 și 3 m
Expunere: însorită Sol: bogat în humus și bine drenat
Rustitate: -3°C - Frunziș: veșnic verde - Înflorire: vară - Toxicitate: mare
Cu creșterea sa rapidă, ricinul comun este o plantă ornamentală ușor de cultivat, care poate fi folosită izolat într-un pat.
Atenție, toate părțile plantei sunt foarte otrăvitoare!
Semănat și plantare ricin comună
Original prin florile sale în bile spinoase, ricinul are și particularitatea de a fi cultivat anual. Relativ ușor de îngrijit și cu o creștere foarte rapidă, este totuși fragilă atunci când temperatura este aproape de 0°.
Instalați-l la adăpost de vânt și într-un loc însorit.
Semănat:
În aprilie are loc însămânțarea semințelor de ricin.
- Înmuiați semințele timp de 24 de ore în apă călduță înainte de însămânțare.
- Semănați în ghivece individuale umplute cu pământ de ghiveci la care s-a adăugat puțin nisip.
- Așezați într-o locație luminoasă și la minim 15°C.
Plantarea în pământ:
În sudul Franței, ricinul este plantat în pământ primăvara, unde se dezvoltă ca plantă perenă. În restul Franței, este cultivat anual și trebuie dezrădăcinat toamna din cauza rezistenței sale slabe.
- Plantează ricinul într-un loc bine adăpostit și în plin soare.
- Pământul trebuie să fie foarte drenat, dar și foarte bogat.
- Instalați un stâlp de plantare în zonele cu vânt.
Plantarea în ghivece:
Castor poate fi cultivat și în ghivece pentru a fi depozitat departe de frig iarna.
Plantați fasolea de ricin comună într-un vas mare sau într-un recipient mare.- Instalați un strat de pietriș sau pietricele de argilă în partea de jos a recipientului pentru a asigura drenajul.
- Umpleți ghiveciul cu un amestec de pământ de ghiveci, compost și pământ de grădină.
- Pune totul într-o locație luminoasă pe tot parcursul anului.
Întreținerea roților
Udare:
Udați abundent de două ori pe săptămână vara. Mulciți la poalele plantei pentru a menține solul rece mai mult timp.
Reduceți consumul de apă în timpul iernii, astfel încât solul să aibă timp să se usuce aproape complet între două udari.
Fertilizare:
O dată pe lună în timpul perioadei de creștere a ricinului, puteți adăuga puțin îngrășământ în apa de udare.
Iarnă:
Când ricinul este crescut în pământ, protejați-i rădăcinile de frig cu un mulci gros pe pământ.
Dacă este cultivat în ghiveci, instalați-l ferit de îngheț imediat ce vin primele înghețuri, într-un spațiu luminos, precum o verandă sau o seră.
Dimensiune:
Pentru plantele din pământ, tăiați drastic planta iarna în caz de cădere a frunzelor, pentru a putea începe din nou cu vremea bună.
La sfârșitul iernii, scoateți lemnul mort din boabele de ricin iernate în condiții calde sau din cele cultivate în aer liber în regiunile ferite de îngheț.
Boli:
Funzișul de ricin poate fi atacat de acarieni.
Aflați mai multe despre castor
Nume comun: ricin Origine: din Africa până în Asia
Genul Ricinus cuprinde o specie unică de arbuști a cărei distribuție naturală se extinde din nord-estul Africii până în vestul Asiei.
În regiunile noastre cu climat temperat, înălțimea bobului de ricin comun este între 1,5 și 3 m maximum (în regiunile în care îngheață rar).
Această plantă superbă cu aspect exotic are frunze palmilobate mari și lucioase care măsoară până la 20 cm. La unele soiuri de Ricinus communis, acest frunziș capătă o culoare violet.
Mult mai discretă, înflorirea de vară este formată din flori mici grupate în vârfuri. Corpul fructifer care urmează ia forma unor capsule roșii aprinse, ovoide, acoperite cu înțepături. Aceste capsule sunt umplute cu semințe care conțin un alcaloid puternic.
Fotografii: ©Ray Shrewsberry, ©Jacques GAIMARD, ©pixel1
