Măceș: virtuți și beneficii pentru sănătate

Cuprins:

Anonim

Măceșul este o plantă originară din Africa de Nord, Orientul Mijlociu și Europa care crește la marginea pădurilor, în pășuni și pe teren destul de uscat (în special calcar).

Fructele acestei plante li se atribuie mari virtuți medicinale. Care? Prezentare generală

Citește și: măceșe, un tufiș de trandafiri cu farmec sălbatic

Trandafirul câinelui: pentru record

Măceșul a fost descoperit în 1819 de un marinar și explorator englez.

Etimologic, cuvântul măceș este derivat din grecescul „kunorodon” și din latinescul „Rosa canina” care înseamnă „trandafir de câine”.Această plantă își trage semnificația și din cuvântul latin „aquilentum” care înseamnă „care are înțepături” și din cuvântul „acus” care înseamnă „ac, vârf”.

„Macesul” ale cărui virtuți culinare, medicinale și cosmetice sunt recunoscute, desemnează recipientul roșu care conține fructele de măceș și de măceș.

Utilizarea sa medicinală datează de la Hipocrate, care și-a folosit rădăcinile pentru a vindeca mușcăturile de câine (de unde și numele Rosa Canina).

În secolul al XVII-lea, măcesele erau folosite pentru a calma diareea.

Rețineți că cuvântul „măceș” desemnează floarea și nu fructul.

În Grecia Antică, trandafirul său era folosit pentru a trata răcelile și durerile de gât.

Această plantă, bogată în vitamina C, a fost foarte utilă în timpul celui de-al Doilea Război Mondial: autoritățile engleze au folosit-o pe front pentru a-și revigora soldații.

Printre amerindieni, această plantă, numită și acum „zgârâiul fundului” (din cauza firelor de păr atașate de fruct), avea cu totul altă semnificație. Ei susțineau că cei care mănâncă firele de păr vor suferi de mâncărimi chinuitoare în partea posterioară.

Utilizări și virtuți ale măceșului

Trandafirul câinelui este un trandafir spinos care poate ajunge până la 3 metri înălțime.

Fie că se numește „trandafir sălbatic”, „cebreur” (în Quebec), „trandafir de câine”, „trandafir de gard viu” sau chiar „zgâriere fund”, această plantă din care măceșul este o parte consumabilă, este folosită în bucătărie, în domeniul medical și cosmetic.

  • În termeni culinari, fructele de pădure de trandafir sălbatic, considerate un excelent aliment de supraviețuire, erau consumate de nativii americani.

Încă din epoca romană, sub formă de infuzie, petalele de flori de măceș au fost folosite pentru a aroma produsele de patiserie.

În timp ce unele popoare consumau petalele florilor, altele au făcut un decoct din ea sub formă de bere.

În ceea ce privește eschimoșii din Alaska, ei au făcut din ea un fel de budincă (pulpă de măceș zdrobită, apă, ulei de focă și zahăr) sau chiar au adăugat fructe de măceș la un fel de mâncare cu cozi de somon pre-fierte.

Alte triburi din Alaska le amestecă fie cu ouă de pește, fie cu grăsime pentru a face înghețată. Unii le folosesc pentru a aroma mâncărurile gătite în braise sau le măcina și le amestecă cu pemmican.

Astăzi, departe de țările cu climă atipică, partea consumabilă a fructelor de măceș este mai degrabă preparată (singur sau amestecat cu alte fructe) sub formă de dulceață, sirop, ketchup, jeleu sau marmeladă.

În Armenia, sucul de măcese este foarte apreciat.

În Suedia, supa de măceșe este un desert servit de obicei cu smântână, lapte sau înghețată de vanilie.

În Cecenia, ceaiul de măceșe este esențial în gastronomie.

  • Din punct de vedere medical, boabele de măceș (ușor acrișoare) ar fi „de 20 de ori mai bogate decât portocalele în vitamina C”!

Contine si vitamina B, vitamina PP, provitamina A si saruri minerale.

Această plantă de alegere pentru a începe o cură la începutul iernii, a fost adesea folosită pentru a lupta împotriva gripei (în special), dar și a infecțiilor.

Mai mult, folosite ca tonic și întărire a apărării imunitare, măcesele au proprietăți medicinale cunoscute că luptă împotriva asteniei.

În China, fructele de pădure de diferite soiuri sunt folosite pentru a trata diareea cronică și tulburările urinare.

În Danemarca, oamenii de știință au demonstrat că boabele de măceș au proprietăți care pot reduce și durerile cauzate de osteoartrita.

Sub formă de infuzie, petalele de flori de măceș sunt folosite pentru a calma durerile de cap și pentru a trata amețelile.

De asemenea, rețineți că siropul de măceș este adesea folosit pentru a da un gust plăcut medicamentelor destinate copiilor.

Trandafir de trandafir în cosmetice organice

Trandafirul sălbatic folosit de secole în medicină, este astăzi esențial în gamele de produse cosmetice bio.

Această plantă, foarte bogată în vitamina C, conține și flavonoide, acizi malic și citric, taninuri, dar și carotenoide.

Măceșul promovează regenerarea celulelor pielii, precum și repararea țesuturilor deteriorate. Îmbunătățește aspectul imperfecțiunilor postpartum, vergeturi, cicatrici sau cele de acnee, eczeme, arsuri solare sau chiar arsuri.

Acest ulei 100% natural este benefic și pentru tratamentul părului deteriorat.

Eglantier: sfaturi, doze și sfaturi practice

Cel mai bun moment pentru a recolta măceș este din iunie până în septembrie.

Astăzi, măceșele nu au efecte toxice cunoscute dacă se respectă dozele recomandate.

În bucătărie:

Fie sub formă de dulcețuri, piure proaspăt, arome sau ceaiuri din plante, măceșele sunt foarte populare. În timp ce își păstrează proprietățile, poate fi uscat și/sau depozitat în congelator.

În medicină:

Pentru a lupta împotriva oboselii, racelii, carentei de vitamina C, infectiilor gripale se recomanda o infuzie din aceasta planta.

Pentru a face acest lucru, măsurați 2 linguri de pulpă uscată. Tăiați-o în bucăți. Pune-le într-un litru de apă rece (sau 2 până la 2,5 g per cană de apă). Apoi, aduceți-le la fiert. Se lasa la infuzat timp de 10 minute. Apoi se strecoară și se bea. Se beau 3 căni pe zi.

Pentru a vindeca diareea se fierbe (1l apa). Adăugați 30 până la 50 g de măceșe în bucăți timp de 5 minute (la foc mic). Lasă să stea ¼ de oră. Filtru. Bea cât vrei la micul dejun, până când simptomele se ameliorează.

De asemenea, puteți consuma măceșe sub formă de vin sau elixir.

În acest caz, se macerează în alcool la care se adaugă zahăr.

- În tinctura mamă: se toarnă 40 de picături într-un pahar cu apă. Bea-l de 3 ori pe zi dar mai ales înainte de mese.

- În capsule (50-200 mg extract uscat): luați 1 sau 2 capsule cu un pahar mare de apă, de 3 ori pe zi (înainte de masă).

Sfat inteligent despre măceșe

Înainte de începerea iernii, culegeți, spălați cu multă apă și spălați fructele de măceș cu buretele.
Cu un cuțit ascuțit, deschideți și îndepărtați ușor semințele mici păroase. Tăiați-le în bucăți ca să le puteți păstra și să luați cantitatea necesară pentru fiecare utilizare.

Luarea de plante pentru tratament sau ameliorare nu trebuie făcută într-un mod banal.

Cereți întotdeauna sfatul unui specialist și nu depășiți niciodată dozele indicate.

Dacă simptomele persistă, se recomandă întotdeauna să solicitați sfatul medicului.