Mcrișul este o plantă aromată delicioasă ale cărei frunze au un gust acid și foarte recunoscut.
În rezumat, ce trebuie să știți:
Nume: Rumex acetosa
Familie: Polygonacées
Tip: Planta de condiment
Înălțime: 25/30 cm
Osure: , umbră și umbră parțială
Sol: rece, destul de bogat
Recolta: din iunie până în februarie
- Sănătate: beneficiile și virtuțile măcrișului
Ușor de cultivat și înzestrat cu capacitatea de a se înmulți singur, îl vei aprecia și pentru numeroasele sale virtuți medicinale.
Semănat și plantare măcriș
Măcrisul se seamănă într-un loc răcoros și unde soarele nu este prea fierbinte, este o plantă căreia îi va plăcea în special un loc parțial umbrit.
Măcrisul se seamănă foarte bine în ghivece pentru o terasă sau un balcon.
Semănat bine măcrișul:
Înainte de a începe să semănați măcriș, rețineți că această plantă este foarte invazivă deoarece proliferează cu viteză mare.
- Perioada de semănat măcriș de la începutul până la sfârșitul iernii la adăpost sau primăvara în pământ.
- Spațiați liniile la cel puțin 30-40 cm.
- Semănați în buzunare la fiecare 25 cm apoi acoperiți cu un strat subțire de pământ.
- Păstrați solul ușor umed.
- Se subțiază imediat ce apar pentru a păstra doar cele mai viguroase plante.
- Continuați să udați în mod regulat.
Măcriș:
Achiziționat într-o oală sau găleată, vei planta măcriș primăvara sau toamna. Expunerea nu contează pentru că îi place soarele sau umbra.
Preferați solurile răcoroase și destul de bogate și evitați, dacă este posibil, solurile excesiv de calcaroase.
- Distați fiecare plantă la cel puțin 20 cm în toate direcțiile.
- Planta va crește înapoi an de an în același loc.
Multiply sorrel
Împărțirea măcrișului este cea mai simplă și rapidă modalitate de a vă înmulți plantele de măcriș.
Înmulțirea măcrișului are loc atât primăvara, cât și toamna.
- Scopați stocul de măcriș luând cât mai mult posibil din rădăcină.
- Despicați ciotul folosind o une altă ascuțită sau un cazma.
- Puteți separa ciotul cât doriți, atâta timp cât mai rămâne cel puțin o frunză de replantat.
- Replantați fiecare mini-ciot purtând cel puțin o frunză.
- Udă regulat.
Diviziunea măcrișului este recomandată și plantelor în vârstă de 3-4 ani pentru a regenera piciorul care este epuizat în timp.
Cultura și întreținerea măcrișului
Ușor de cultivat și întreținut, măcrișul necesită îngrijire pentru a îmbunătăți recolta și pentru a face ca fiecare plantă să reziste cât mai mult posibil.
Prima regulă este să împiedici măcrișul să ajungă la sămânță.
- Când apar florile, îndepărtați tulpinile care le poartă pentru a asigura dezvoltarea frunzelor.
- Sapă și pliviți regulat în jurul măcrișului pentru a preveni apariția buruienilor.
- Apă în caz de căldură mare și/sau secetă prelungită.
- Iarna, adăugați compost sau gunoi de grajd pentru a îmbunătăți solul pentru anul următor.
Cultura măcrișului în ghivece:
În ghivece, măcrișul se teme cu atât mai mult de lipsa apei și, prin urmare, trebuie udat în mod regulat, de îndată ce solul este uscat la suprafață.
Repotarea în fiecare an este recomandată pentru a satisface nevoile plantei.
Boli și paraziți care afectează măcrișul
Destul de rezistent și rezistent la boli, măcrișul nu este foarte sensibil, dar poate fi totuși invadat de afide sau devorat de melci și melci.
- Tratamentul obișnuit împotriva afidelor și melcilor ar trebui să vă permită să le depășiți rapid.
Recolta de măcriș
Alegeți frunzele pe măsură ce mergeți, acordând preferință mai întâi celor mai dezvoltate.
Evitați să culegeți frunze a căror dimensiune nu a atins zece centimetri.
Primul an, așteptați 3 luni după însămânțare înainte de a culege primele frunze.
Veți păstra măcrișul în sertarul pentru legume al frigiderului pentru a-l consuma în decurs de 3 zile de la recoltare.
De asemenea, măcrișul îngheață foarte bine și poate fi consumat pe tot parcursul iernii.
Diferitele soiuri de măcriș
Iată câteva soiuri interesante de măcriș pentru gustul și calitățile lor de cultivare.
Cele 4 soiuri principale de măcriș:
- Măcriș comun: este cel mai comun și are cele mai mari frunze.
- Spanac de măcriș sau măcriș perpetuu: aproape de frunzele de spanac ca formă și dimensiune.
- Măcriș rotund: Foarte verde și foarte rotund, este un măcriș mai original.
- Măcriș: Are frunze verzi cu vene violete.
„Large Belleville”: cu frunze mari
„Blonde de Lyon”: lent pentru a ajunge la semințe
„Sanguine”: cu frunze roșii aprinse.
Spanac de măcriș, rumex patienta, este mai puțin acid.
Măcrișul de oaie, rumex acetosella, se găsește în locuri uscate și nisipoase în toată Franța. Alte specii înrudite cresc în munți precum măcrișul din stemă, rumex scutatus, și măcrișul verde sau măcrișul Alpilor, rumex alpestris. Toate sunt folosite ca măcrișul de luncă.
Să știi despre măcriș
Originar din Europa și Asia, măcrișul este atât bogat în vitamina C, cât și deosebit de aromat. Măcrisul este ușor de cultivat în majoritatea climatelor temperate.
Este creditat cu virtuți medicinale în tratamentul reumatismului, precum și pentru îmbunătățirea digestiei.
Toxicitatea măcrișului:
Măcrisul este bogat în săruri de acid oxalic, așa că unii pacienți ar trebui să-l evite. Persoanele cu gută, artrită, reumatism și persoanele predispuse la pietre ar trebui să le elimine din alimentație.
Acidul, macrisul este interzis pacientilor care sufera de ulcere gastrice sau hiperaciditate. Totuși, rețineți că frunzele tinere sunt mult mai puțin acide, așa că pot fi consumate ocazional și în cantități mici.
- Sănătate: beneficiile și virtuțile măcrișului
Sfat inteligent despre măcriș
Este indicat să tăiați tulpinile când încep să meargă la sămânță pentru a evita proliferarea excesivă a plantei.
- Citiți și: toate articolele și rețetele noastre dedicate măcrișului
